Amintiri Din Casa Mortilor, F.M. Dostoievski - Editura Art

În ianuarie 1850, Dostoievski este încarcerat în Siberia pentru rolul avut într-o conspirație politică.

Petrece acolo patru ani, cea mai agonizantă perioadă din viața sa, iar experiența trăită printre deținuți este recreată magistral in acest roman cvasi-autobiografic primul roman despre închisorile rusești.

Nu de puține ori, vocea autorului răzbate clar prin cuvintele eroului său, Alexandr Petrovici Goriancikov: "Da, e mult de atunci; acum îmi pare că totul n-a fost decât un coşmar.

Mi-aduc aminte clipa când am fost adus în temniţă, într-o seară posomorâtă de decembrie.

Ocnaşii se întorceau de la lucru, pregătindu-se pentru numărătoare.

Un subofiţer mustăcios mi-a deschis în sfârşit poarta acestei case ciudate, în care aveam să mă chinuiesc atâţia ani, să îndur atâtea încercări, pe care nu mi le-aş fi putut imagina cât de cât dacă nu le-aş fi trăit aievea.

Aşa, de pildă, mi-aş fi putut oare închipui vreodată chinul groaznic, de neîndurat, de a nu putea rămâne singur măcar o clipă vreme de zece ani? La muncă, dus între paznici; în cazarmă, însoțit cu încă două sute de alţi ocnaşi; niciodată singur, niciodată tu cu tine însuți! De altfel, nu era lucrul cel mai greu cu care trebuia să mă obişnuiesc." Opinii editoriale Am citit Casa Morților.

Uitasem multe din ea și am recitit-o; nu cunosc o carte mai bună în toata literatura nouă, incluzându-l pe Puskin.

Nu tonul, ci punctul de vedere este uimitor, sincer, natural și creștinesc.

O carte bună, convingatoare.

M-am delectat ieri toata ziua cu ea, cum nu m-am mai delectat de mult.

Dacă-l vedeți pe Dostoievski, transmiteți-i că-l iubesc.

(Lev Tolstoi, scrisoare către N.N.

Stahov)